nici că vreau să vă-nspăimânt. Scuze, vreau să mă laud, dar de înspăimântat chiar nu vreau. De ce să nu fiu sincer, mai ales că am atât de puţine motive de laudă în ultima vreme? Azi se face 1 an de când nu mai fumez. Şi vă spun din capul locului că a fost mult mai uşor decât mi-am imaginat că va fi. Ok, am bătut nişte copii în prima săptămână de abstinenţă pentru că râdeau de mine pe stradă şi da, mă trezeam noaptea şi alergam gol prin faţa blocului strigând că guvernul vrea să ne fure sufletul, dar nimic deosebit sau dramatic.
Prima săptămână e cea mai grea. Dacă vreţi să fiţi siguri că treceţi peste stările fizice şi psihice care vă încearcă în această perioadă de început, ajută să fumaţi din când în când câte o ţigară. Nu mai des de una pe oră, însă, că altfel nu vă mai lăsaţi neam.
Odată trecuţi de prima săptămână lucrurile se liniştesc, uitaţi complet cum e să fumaţi sau să vă doriţi ţigară, corpul îşi revine 100% başca toţi cei din jur uită că aţi fumat vreodată. Şi rămâneţi în starea asta până la prima ieşire la băute. Sau la cafea. Sau la piaţă. Sau din cameră în hol. Dacă vreţi să fiţi siguri că rezistaţi la prima ieşire şi nu cedaţi tentaţiei există două soluţii: ori vă luaţi un pachet de ţigări la voi şi fumaţi când vă vine, ori nu vă luaţi, dar cereţi de la prieteni. Eu recomand varianta a doua, alţii recomandă prima variantă. Prietenii ştiu de ce.
Imediat ce vă obişnuiţi cu statutul de nefumător şi la ieşirile cu prietenii, unele tentaţii ar mai putea apărea la nervi, când sunteţi fericiţi, eventual în stările de tristeţe sau atunci când sunteţi plictisiţi. Rar deci. În situaţiile astea ţine de voi ce faceţi. Puteţi să lăsaţi momentul să treacă pe lângă voi, acumulând frustrări care mai târziu se vor transforma în anxietăţi, care pot da în stări de paranoia sau puteţi să vă aprindeţi o ţigară. Şi într-un caz şi-ncelălalt veţi reuşi să treceţi peste, soluţia optimă diferă de la persoană la persoană.
Cam astea ar fi situaţiile ce pot apărea în viaţa unui nefumător care a reuşit să învingă viciul. A, scuze, mai sunt şi momentele de după masă, dar astea sunt cel mult 3 sau 4 pe zi şi puteţi să le rezistaţi foarte uşor fumând o ţigară.
Altceva nu mai am să împărtăşesc, decât că e foarte probabil ca odată vindecaţi de fumat să daţi în alcoolism, obezitate morbidă sau depresie puternică, dar în locul vostru, câtă vreme urmaţi instrucţiunile de mai sus, nu mi-aş face prea multe griji. Alegeţi libertatea!
Later Edit: Îmi cer scuze, tot am uitat ceva. Ar mai fi şi tentaţia de a fuma care apare imediat după ce faceţi sex. Hai că glumesc, cine dracu mai face sex de când avem smartphoane?