712, king size, smoking

Cum iesi din lift, faci stanga si drept in fata, a doua pe dreapta. Si ai ajuns – e casa ta pentru o noapte, e locul in care o sa sforai pentru cateva ore, in care o sa te trezesti cu fata de speriat tantari si in care o sa te usurezi inainte si dupa mic dejunul copios, constand in doi crenvursti si doua pachetele de unt intinse pe o chifla.

Am ceva experienta in sforaitul la hotel, am stat si la Marriott, dar si la Cerbul Ca_patin. Am mancat si ciorba de potroace la pensiunea Margareta si club sandwiches  la Hilton.  Am fost intampinat si cu “welcome back, sir” si cu “n-avem decat dubla la 180 de lei”. Mi s-a rupt in ambele cazuri.

Pentru mine, experienta unei nopti si a diminetii de dupa la un hotel, a insemnat, mai mereu, acelasi lucru. Receptia este prima impresie. In Romania, la un hotel “comunist”, este greu sa nu gasesti mocheta rosie de acum 20 de ani. Te va astepta primitoare ca intotdeauna, chiar daca isi mai arata cate-o pata de la inundatia din ‘84 sau cateva fire trase cu ocazia mutarii canapelelor in ‘95. La un hotel de fite, vei gasi intotdeauna pe cineva dispus sa-ti puna o mie de intrebari. Solutia e simpla: fain, spenc iu, credit card, smoching, tencs. Toate inainte de a apuca sa deschida gura.

Urci in lift, daca exista, si-ti dai seama de ce te asteapta. Daca butoanele au forma degetelor, ori esti la mega hotel, ori esti clientul cu numarul 1 milion. Felicitari, probabil esti numarul rotund. Iesi din lift si, desi e foarte usor, stai sa cugeti in ce parte s-o iei, 705-714 sau 701-704? Hai ca poti.

Si ajungi in camera, de fapt, ajung in camera, pentru ca aici voi intra din nou in pielea personajului. Pentru mine este un ritual. Incep cu o privire de ansamblu. Televizor – a, nu merge, doua dulapioare – ha, au si masa de calcat,  mini-bar, si aici ne oprim putin. Intotdeauna verific lista de preturi: alune – sa-mi bag picioarele!; becks – du-te dracu!; snickers – sigur ca da… Si tot asa. Urmeaza baia. Aici sunt tot doua variante: 1. Astept sa ajung acasa si 2. Cacat, iar baterie d’aia de nu stiu sa dau drumul la apa. Dupa posibilitati.

Urmeaza cateva secunde de belit ochii la seif. N-am nimic de valoare, dar, barbat fiind, trebuie inspectat mecansimul. Buuun, ceaiuri, cafea, radio, prezervative – caaat?! pai de banii astia imi iau alune din mini-bar.

Si coboram la restaurantul hotelului. Aici servim mici cu cartofi prajiti – specialitatea casei, sau ne intampina un zambet larg ce inseamna ciubuc cat diurna pe trei zile. Din nou, dupa posibilitati si numar de stele.

Intors in camera, e momentul sa incercam high speed internetul. De ce costa 30 de minute de internet, cat abonamentul RDS pe 6 luni, nici c-as putea sa va spun, dar atata ii. Indiferent de posibilitati, tot scump ii. Si nici macar nu-i high speed. Nici speed, nici high. E, asa, mai pe alocuri.

Incerci televizorul. Aici sunt multe variante. Daca esti in strainataturi, devii brusc un pasionat al stirilor CNN. Nu de alta, dar daca esti in… sa zicem (fucking) Bulgaria, emisiunea Dobro vece, gospodini! nu-ti spune mare lucru. Daca esti la “noi” si-ti merge televizorul, te bucuri de… da, nu te bucuri. Dar, daca esti la noi, probabil ca nu merge.

Si nu-ti ramane decat sa te culci, asta dupa ce te chinui 5 minute sa tragi draperiile. Prima oara renunti si apoi te culci.

Dimineata. Mic dejun. Pachetele de unt, pachetele de gem, pachetele de crenvursti, pachetele de oo si pachetele de paine. Totul e mic, mic dejun. Nu mare, mic. Nu doua, unu. Ca doar e inclus in pretul camerei. Asta daca esti la Hotel Parc din… oriunde, un hotel Parc sigur gasesti. Daca esti la “ei”, sa te tii. Bagi in tine cum aia auzit ca se face la all-inclusive, cine stie daca o sa ajungi anul asta sau o sa-ti faci, din nou, vacanta la cort. Si urmeaza check-out-ul. Adica, ia verificati ce-i pe afara. Cam asa s-ar traduce. Nu exista sa nu te fi gandit macar o data, cum ar fi sa iei halatul ala pufos cu tine. Stiu, nu esti hot, dar cum ar fi? Oare te verifica? Oare o sa transpiri cand o sa te intrebe ce ai consumat din mini-bar? Oare o sa te sune cateva zile mai tarziu sa te intrebe cum poti fi atat de nesimtit? Daca te trimite firma tot la hotelul asta? Aici nu pot intra in pielea personajului, asa ca folosesc persoana a doua. Pe mine nu ma incearca astfel de ganduri marsave, dar banuiesc ca pe altii, da.

In fine, nu iei prosopul, da-ti iei talpasita, platesti 25 de lei/euro pe alune, ca nu te puteai abtine, si o iei tiptil spre gara/aeroport. Pentru o noapte, ai fost 712, king size, smoking. Sau, 031, regim single, mic-dejun inclus?

12 Responses to “712, king size, smoking”

  1. Cârtiţoiu'  on January 12th, 2010

    Io cre’ că covoru’ roşu are mai mult de douăj’ de ani. Gândeşte-te că deja de douăj’ de ani îi revoluţia…deci, aş mai adăuga printr-un calcul matematic măcar vreo alţi douăj’ de ani de uzare.

  2. Luana  on January 12th, 2010

    Pfuai, pana acum soarta m-o trimis mai degraba in 031, regim whatever, mic dejun? exclus! Mno dar parca imi imaginaaaaaaaam camerele de la hilton si muntii de rata cu portocale de la masa… :) )

    Foarte, foarte, foarte fain! :) M-am distrat de zici c-am baut Gec.

  3. Lia  on January 12th, 2010

    Si nu facushi tu o categorie si pentru mirabolantul numar -20345 (minus douazeci de mii trei sute patruzeci si cinci; nu cumva sa se treaca peste minus) si al casutei de la Sinaia?

    Si daca tot vorbim de “cazare” sa vezi tu ce luxuleanu’ e la salonul 1, coridorul de la etaj, sectia “lejera” :) :) :)

    he he … dar daca-mi aduc aminte de camera cu vedere spre metropola niuiorcheza … mama mama … si cafea (cofeina, fara cofeina), zahar (brun, alb, natural :) , zaharina – si asta de 3 feluri … si recipientele alea micute si dragute in baie cu sampon, gel de dus, spumant de baie, pasta de dinti, apa de gura… si cate si mai cate …

    Ce dor de duca in 5 – hai ca merge si 4 – stele am acum … :)

  4. boghi  on January 13th, 2010

    Cartitoiu: asa e, dar eu nu stiu sa numar pana la … de doua ori douazeci :)

    Luana: Rata cu portocale? Damn, nici nu-mi pot imagina combinatia. N-ai stat la Hilton, nu existi (in baza lor de date :) )

    Lia: Exista zahar natural? Lasa 5 stele, eu zic sa mai mergem o data la casutele din Sinaia. Oricum, pe astea nu le-am mentionat, pentru ca nu intra la categoria “hotel”, ci la “salonul 1″ de care pomeneai matale. Ciudat, tare ciudat sa-ti raspund la comentariu cand esti la juma’ de metru de mine. Hai ca nu mai adaug smiley, ci iti zambesc offline. Ce zici?

  5. Lia  on January 13th, 2010

    Primit smiley offline :)

    Tre sa faci o vizita pe acolo … am inteles ca s-a rasturnat caruta cu inspiratie autentic romaneasca pe acolo prin zona – din pacate …

  6. camytzi  on January 13th, 2010

    aia cu covorul comunist imi aduce aminte de un hotel din Calimanesti :) ) In afara de faptul ca da, interiorul camerei era foarte foarte fain RE-facut, restul trona intr-o alura perfect ceausista. Inclusiv personalul :) )
    Si totusi, alunele 25 cat??!! De abia asta e criza…

  7. Leo  on January 13th, 2010

    Mi-ai adus aminte de atmosfera de hotel si m-am cam deprimat. Tare nu-mi place…

  8. boghi  on January 13th, 2010

    Lia: yes, i know :)

    Camytzi: alunele sunt nepretuite, trebuie doar sa fii suficient de lihnit :)

    Leo: fa si tu haz de necaz, nu te mai deprima.

  9. Bogdan  on January 14th, 2010

    Fain scris. Si intradevar, preturile din minibar sunt imense. Mai bine treci strada, la benzinarie si iti iei de acolo:P

  10. boghi  on January 14th, 2010

    Mda, numai ca daca te loveste pofta de alune la 12 nopatea, strada devine ceva mai lata decat e in realitate :)
    Bine ai venit!

  11. alphadog  on January 15th, 2010

    Am prins şi eu la bulgari minibaru` moca-coca. Îl prăduiam în fiecare zi, ca un barbar :) Şi aveau o bereeeeeeee, uhuuuuuuu. De pus în ramă. De fapt, am arestat două şticle pe care le am şi acum ca exponate de seamă. Berea se numeşte Ledenika şi era mă-sa :D

  12. boghi  on January 15th, 2010

    alpha: am baut si eu ceva bere locala – foarte buna! – da’ nu mai stiu cum ii zice.
    La mine nu era moca-coca :(


Leave a Reply