Aceste sunete ne doare
Avand in vedere ca e joi, o sa apelez la intelegerea celor doi cititori ai blogului meu – buna dragilor! – pentru postul de fata, care, spre deosebire de obisnuitele dezbateri schopenhaueriene pe care le tratam aici, va fi ceva mai cola zero – aceleasi prostii, zero zahar.
Si pentru ca in vremuri de criza si in prag de oscaruri, este de bonton sa facem liste si sa parem organizati, am ales sa ma sacrific pana la ore mici, pentru o lista ce va dainui peste secole in analele… in analele. Deci, ca sa tragem o concluzie nelalocul ei, lista ce va face ca aceasta zi sa raman in istorie, trateaza cateva sunete care ma fac sa vad flacari purpurii si sa scot fum violaceu pe nari (va rog sa observati ca n-am zis nimic de flacara vio… oh, shit):
Sunetul “i’m going down” – sunetul scos de lift (astea moderne, bre, nu alea de pe scara blocului), cand esti anuntat ca a ajuns. De parca tu nu te uiti sa vezi la ce etaj este, injurand ca s-a mai oprit si la 4 sa culeaga alti puturosi care n-au auzit ca se poate cobori si pe scari. Nu, tu stai si compui poezii in rima alba, vazand in succesiunea etajelor de pe display-ul liftului o trimitere la succesiunea etapelor vietii si incepi sa-ti pui probleme existentiale, de genul: oare unde ma va duce acest drum? jos, daca nu cumva la chemat careva si pe la etajele superioare. Si, cum stai tu si asemuiesti coborarea liftului cu drumul initiatic al personajului romantic, deodata auzi un: ti-tu-tiii. Auziti sunteul? Il stiti, da?
Sunetul “sesam! alo, sesam! hai sesam, deschide-te”: este ala facut de orice nokia cand se impreuna manutele alea doua pe ecranul tau cu j’de’mii de culori. ti-tu-ti-tu-taaam. Sper ca l-am transcris bine. E de tare demult, e obositor, e ca o vecina vesnica ce te intreaba cu fiecare ocazie cum mai merge cu serviciul si iti aduce aminte ca parca mai ieri a jucat la botezul tau. Asa e sunetul asta de nokia: o vecina batrana care miroase a bomboane cu cacao.
Sunetul “parca as fi preferat o manea” – se atribuie in mod egal celor doua sonerii standard de la nokia si motorola, respectiv aia lesinata si aia tarrarara-ita. Le-am avut cu totii, cel putin o data in viata de celulisti. Am fost injurati de cei de pe langa noi care credeau ca le suna lor si de cei care stiau ca nu le suna lor, dar se saturasera sa auda soneriile respective. Si da, inca mai exista oameni care insista. Bre, nu e vintage, nu a ajuns inca, e doar enervant.
Sunetul “ne prabusim” - este acordat cu surle, trambite si un suc de rosii, sunteului scos in avion de… orice. Indiferent ca vrea 26D o cafea sau ca trebuie sa-ti fasten a ta seat belt, vei auzi un ping. Ping, legati-va centurile; ping, nesatulul de 26D se crede la all-inclusive; ping, am inceput coborarea; ping, bun venit la Cocarlatele, destinatia noastra; ping, welcome to Cocarlatele our destination; ping, 26D, potoleste-te!
Sunetul “cine, ce, unde? aha, pai atunci RT” – e ala scos de tweetdeck cand cineva are ceva de spus s-au de impartasit. Pe mine ma sperie, nu stiu de ce, ca n-am motive, dar tot timpul am impresia ca s-a intamplat ceva, si nu tocmai de bine.
Na, eu v-am zis ca-i joi, dar voi nu: spiderman, spiderman 
11 Responses to “Aceste sunete ne doare”
Leave a Reply
andrei on February 4th, 2010
Salut. Care-i celălalt?
boghi on February 4th, 2010
Celalalt e alea care ne zgarie la fel ca titlul agramat
Cârtiţoiu' on February 4th, 2010
Vezi, de aia există opţiunea de “sound off”! Mă rog, cel puţin pentru telefoane şi tweetdeck, că la avion nu ştiu dacă poţi. Ori nu fii nasol, că la lift mă gândesc eu că ar trebui să ajute pe cei orbi… chiar dacă nu aveţi aşa ceva în clădire. Sau pe cei prea antrenaţi în compunerea de poezii…
boghi on February 4th, 2010
No, ca n-am vrut sa fiu nasol, pur si simplu intra sunetul in categoria astora.
căţelul alpha on February 4th, 2010
Hai nene că îţi mai dau cîţiva cititori de la mine. Şi aşa am prea mulţi
Oricum, văd că eşti cam burgej! Auzi, cola zero! Ptiu! Eu încă nu m-am lăsat de cico lait şi tu umbli cu băuturi d-astea imperialiste
boghi on February 4th, 2010
Mersi, mersi, dau un cico lait
Andrei Pfeiffer on February 4th, 2010
In primul rand, cand citesc chestiile astea, imi aduc aminte de Bogdan Serban cu al lui “voteaza ce te enerveaza” (de la Guerrilla, pentru cei ce nu stiu), doar ca tu esti mai setat pe un domeniu anume (in cazul de fata, de auditiv).
In al doilea rand, cred ca sunt foarte fericit ca habar nu am ce-i ala tweetdeck, dar inginer cum sunt, banuiesc.
Ping-ul din avion este mult mai calm si mai molcom decat ping-ul de la cuptoarele cu microunde, care chiar ca iti dau impresia si senzatia de “PERICOOOooooOOoOOOoL !!! !?!?!??!? … e calda”.
Cat despre lift, nu stiu daca este un sunet general valabil, sau este vorba doar de liftul de la lucru de la tine (ca acasa din cate tin minte perferi sa urci pe scari in mansarda).
doareu on February 4th, 2010
Vreu si eu sa decernez un premiu.
La categoria “sunetul de luni pana vineri ora 7 si tot asa”. Se acorda sunetului pe care desi nu mai vrem sa-l auzim, intotdeauna ne asiguram ca la ora 7 va fi alaturi de noi, indiferent de forma, târ, bâr, pâr pâr, etc.
boghi on February 5th, 2010
Andrei, te asteptam la un film deseara, la mansarda
Doartu: nu stiu cum am putut uita tocmai de asta; mi-e sa nu-l fi trecuy deja in categoria celor pe care nu le mai auzi, de cat de mult te-ai obisnuit cu ele.
Maria on February 8th, 2010
Eu pe-ăla de lift îl urăsc cel mai tare. Nu de alta, dar mereu am preferat scările. Chiar şi înainte să-mi descopăr/dezvolt claustrofobia. Sau teama de lifturi. Sau pe-amândouă, în egală măsură.
Şi nu mare mi-a fost mirarea când, fiind nevoită să fac act de prezenţă în două locuri simandicoase (a se înţelege clădiri din sticlă şi metal strălucitor, unde se intră doar pe bază de “badge”, if you know what I mean), mi s-a spus că e musai să urc cu liftul, treaba cu scările fiind mai… complicată. Say what? Ca să nu mai zic că a bipăit când l-am chemat, a bipăit când a sosit în staţie, a bipăit când s-au deschis uşile, a bipăit când s-au închis, a bipăit când s-au deschis din nou… a bipăit în urechile mele multă vreme apoi.
So yeah, I know what you mean!
boghi on February 8th, 2010
Yes, i know, i have a badge and i’m not a sheriff