… e felul meu de a-ti multumi.

Pentru ca in ultimul timp aud tot mai des de oameni disperati care isi pierd locurile de munca, de oameni bolnavi ce ajung sa se injoseasca cersind o bruma de bani pentru a nu muri, de oameni ce stau cu frica in san ca isi vor pierde mizeria de salar pentru care ajung sa munceasca si 12 ore pe zi si pentru ca am tot urmarit in astea doua saptamani ping-pong-ul de ragaituri televizate ale guvernantilor nostri dragi, ma gandeam sa le fac si eu niste urari, asa din suflet, poate li s-o bloca ciorba de burta – mare fix in esofagul lor de fiinte superioare.
Deci si prin urmare, cu o deosebita scarba in glasu-mi online, va doresc dupa cum urmeaza :

- De o fi sa va luati si voi o casuta (eventual in cadrul programului – a saptea vila), va doresc multe goange din alea maro si scarboase, zise si « de bucatarie », dar eu va doresc sa aveti parte de ele si prin toate cele optsprezece camere, cele sapte bai, si daca nu cer prea mult, si in camera de hotel inchiriata in centrul capitalei cu ocazia rarelor vizite pe la locul de munca.
- De s-o intampla sa va luati o masina (de nu, e valabil pentru limuzina de serviciu), va doresc in drumul vostru numai masini de scoala conduse de absolvente a vreunei scoli de arte si meserii, care sa nu fi auzit de treapta a treia, dar cu un talent deosebit in a pune frana brusc ori de cate ori vad ele ca au depasit viteza de 20 Km/h. Si va mai doresc sa aveti cum sa le depasiti doar la intrarea pe autostrada. Got it?
- De sunteti vreo tanara speranta a unei organizatii de tineret, va doresc clasicul « mamei prietenei mele ii plac telenovelele ». Si mai sper ca mama-soacra sa-ti faca vizite intempestive in cadrul plenarelor, aducandu-ti carnati si varza, d’alea aromate si mirositoare, pentru ca mai apoi sa deie si cateva declaratii presei, despre cum ai plecat – saracutu de tine – nemancat de acasa si ea, ca o soacra grijulie, n-a putut sa te lase asa. Si iti mai doresc sa le povesteasca si reteta de la varza cu carnati si despre cum te-a ajutat barba-su sa cari cheresteaua la casa de vacanta, ca deh, asa e in familie, daca ei nu sunt alaturi de voi, cine sa fie?
- In campania electorala va doresc multe meciuri ale lu Mutu si Chivu exact cand sunteti voi invitati sa ragaiti pe la cate o emisiune de fina analiza a platformelor-program.
- Si tot in campania electorala, de va conta vreodata comunicarea si PR-ul, Monica Columbeanu sa va fie purtatoare de mesaj, ba mai mult, sa adauge si de la ea cate ceva.
- Si pentru ca oricat de sus ajungi in viata asta tot trebuie sa serve somebody, eu va doresc una bucata EBA pe post de sefa ; tare as vrea sa va vad cum ii explicati voi lu’ sefa ca nu se poate tine plenara de partid la bamboo si nici nu se poate face achizitie publica pentru fixativ.

Nu stiu daca ati prins ideea, dar va urez si imaginea de mai sus care face cat o mie de cuvinte si 22 de milioane de pareri – da, m-am erijat eu in purtator de deget al tuturor cetatenilor cinstiti, platitori de taxe si impozite, s.a.m.d.

Sursa foto : eu, prietenii, familia, aia de si-au pierdut locul de munca, aia de si-l vor pierde, copiii care mor de cancer prin spitale infecte, ceilalti care mor pe strada hranindu-se cu aurolac, profesorii si medicii cu salariu lunar cat cizmele lu’ pitiflendrica voastra, Mutu, Chivu, inca o data eu, un tip pe care l-am vazut ieri in tramvai si toti ceilalti care nu sunt mentionati mai sus si nu au votat cu voi pentru o bricheta sau un calendar.

13 Responses to “… e felul meu de a-ti multumi.”

Lia on August 17th, 2009

Agresiv, dar corect …
brightie on August 17th, 2009

chapeau – super articolul!
le doresc si eu din tata inima cele de mai sus amintite de tine, plus calatorii cat mai multe cu microbuze infecte, supraaglomerate si manelizate (ca tot fu vorba despre ele pe relitatea fm astazi) si cu accelerate decelerate, imputite si intarziate, apa calda dupa pofta RADET, pensii de subzistenta si alealate bune care nu-mi vin acusi in minte!
Cârtiţoiu' on August 17th, 2009

Şi de la mine! Deşi eram printre ăia restu’…
Lia on August 17th, 2009

Eh … Si ar mai merge si un arhicunoscut “Fara numar”
boghi on August 17th, 2009

@Lia: ma gandesc sa nu dam in manele ca intram pe teritoriul lor si ne fac din refren.

@ brightie: lista urarilor ramane deschisa, subscrius si eu la cele enumerate de tine.

@Andra: te-am trecut pe lista de simpatizanti cu nume, prenume, CNP si gradul de lehamite aferent.
Vania on August 17th, 2009

Eu n-am votat cu ei, dar am luat bricheta şi pixul (de ce să mint?)…
boghi on August 17th, 2009

Vania, cu voia ta, intri pe lista simpatizantilor, conditiile de excludere trebuind sa fie cumulative, bricheta + vot.
doareu on August 17th, 2009

Si totusi nu-i suficient.
Eu nu pot decat sa le doresc ce ne doresc ei noua (de fapt ce ne-au facut deja) moarte sociala rapida urmata de o moarte fizica lenta si dureroasa.

Ciudat, nici urarea mea nu-i suficianta… si era din suflet.
boghi on August 17th, 2009

Sufletul meu de artist nu-mi permite sa le doresc moartea fizica , cu cea sociala, insa, sunt de acord.
Iulia on August 19th, 2009

Adaug si eu: le doresc si eu sa mearga o data, macar o data, pe drumul pe care merg eu la serviciu, cica in puncte strategic plasate ale capitalei, prin pietre, asteptand un sfert de ora sa treaca o alee, pentru ca din cauza lucrarilor la marele pod Grozavesti e singura catre care se merge din Militari catre oras si nici nu au avut inspiratia si bunul simt sa faca una bucata trecere de pietoni.
Sa nu credeti ca e treaba usoara! Fac o ora si ceva, pe un drum pe care il parcurgeam cam in 30 de minute. Si am rupt deja 3 perechi de sandale, cu bataturile aferente!
boghi on August 19th, 2009

Iulia: bun venit pe aici. Urarile tale au fost adaugate la lista, mai ramane sa se indeplineasca.

“marele pod Grozavesti”, ce nume predestinat
Neliniştitu' on August 21st, 2009

Frumos de tot, he-he!
Şi io le mulţumesc cu ambele mâini, şi cu picioarele că pot să fac asta.
boghi on August 21st, 2009

Cu picioarele? Damn. Fiecare cu darul lui… te trecem pe lista cu observatia “stie si cu picioarele – a se folosi pentru impresionarea si racolarea maselor”
Bine ai venit!