Cultura vs Culturism
Tot mai des imi este dat sa aud diversi monstri sacri sau mai putin sacri, plangandu-se de lipsa interesului pentru cultura a romanilor. « Nu mai vin oamenii la teatru, cum veneau odata », « Oamenii nu mai citesc si prefera sa-si petreaca timpul in fata televizorului » sau « Tinerii din ziua de astazi s-au indepartat de cultura si isi atrofiaza creierul cu ajutorul sutelor de wati prin cluburi », sunt doar cateva din replicile ce ai putea sa le auzi urmarind cate un ilustru intelectual ajuns prin vreo emisiune TV refuzata de Nikita datorita agendei extrem de incarcate.
Impresia mea este ca toate aceste alegatii sunt facute pe baza observarii lucrurilor « din fotoliu» . Adica stau maestrii in turnul lor de fildes si cand li se mai da cate un motiv sa coboare printre noi oamenii de rand, se victimizeaza incercand probabil sa-si scuze propria letargie.
Nu ma indoiesc de faptul ca televizorul ne ocupa multora dintre noi o buna parte a timpului liber si nici de faptul ca patronii de cluburi o duc extrem de bine, insa apetitul pentru cultura al romanilor este gresit perceput de mai toti « maestrii » zilelor noastre.
Si pentru a nu face afirmatii neintemeiate, iata si cateva observatii personale facute « din strada », loc din care poti capata o cu totul alta perspectiva asupra fenomenului.
Teatru : Pretul unui bilet la un spectacol sustinut de un teatru din Bucuresti ce poposeste prin provincie, se invarte in ultima vreme in jurul sumei de 100 RON. Desi nu sunt un personaj reprezentativ al generatiei de sacrificiu, 100 RON mi se pare un pret destul de mare (raportat strict la nivelul de trai de la noi si in niciun caz la valoarea piesei sau a artistilor). Cu toate acestea, salile din Timisoara (despre astea stiu sigur ca asa stau lucrurile) sunt umplute pana la refuz pret de doua, trei reprezentatii succesive.
Literatura : Cred ca succesul de care se bucura campaniile lansate de doua ziare de pe la noi (Adevarul si Jurnalul National) prin care impreuna cu ziarul sunt comercializate si cateva titluri mari din istoria literaturii, este mai graitor decat orice alt argument pe care l-as putea aduce eu. In cazul in care (asemeni mie pana nu de mult) aveti unele dubii legate de succesul rasunator al celor doua campanii, dati-mi voie sa vi le spulber prin a va povestii cum astazi dimineata oprindu-ma sa-mi cumpar d’ale gurii la un fornetti am surprins o discutie intre cele doua vanzatoare despre cartea aparuta in aceasta dimineata in colectia Adevarului (« Idiotul » de Fiodor Dostoievski). Imi recunosc prejudecatile in ce le priveste pe cele doua vanzatoare, insa trebuie sa fiti de acord cu mine ca nu este tocmai subiectul la care te-ai fi asteptat sa se afle in discutia dintre doua vanzatoare de fornetti.
Nu stiu cati din cei care cumpara aceste carti ajung sa le si citeasca, cum nu stiu nici daca cei care le citesc devin mai buni sau mai destepti. Cert este ca o data pe saptamana se sta la coada pentru carti.
Arte plastice : Daca ati ratat noaptea muzeelor din acest an, cautati pe internet si veti descoperii reactiile starnite de acest eveniment si cozile formate la multe din muzeele de prin tara (cel putin la cele care au ce sa expuna). Ma idoiesc ca motivul ar fi intrarea libera oferita in noaptea respectiva avand in vedere pretul destul de accesibil al unui bilet la muzeu.
Concluzia este una extrem de simpla, nu mai traim vremurile de demult, in care evenimentele culturale reprezentau unica modalitate de petrecere a timpului liber, desi este mult blamata, cultura din zilele noastre ce trebuie sa lupte cu televiziunile, cluburile, strandurile si nu in ultimul rand internetul, mi se pare una mult mai sincera si de aplaudat.
Comentarii recente