Condamnati la dezinformare

electric-chairIncerc pe cat posibil sa fiu un om informat, sa stiu pe ce lume traiesc, si daca reusesc sa desprind si cate o invatatura din cele aflate cu atat mai bine pentru mine. Sursele mele de informare sunt cele clasice, televizorul, presa scrisa si internetul, nu neaparat in aceasta ordine. In fiecare zi am acces la informatii dintre cele mai diverse, de la pretul posetelor purtate de merituoasele vedete autohtone si pana la rectificari bugetare, trecand prin nelipsitele raportari cu privire la cazurile de gripa porcina. De obicei nu ma las furat de titlurile mestesugite ale jurnalistilor, fie ei online sau offline, nici macar atunci cand imi dau de inteles ca as putea afla din articol, ce vedeta de la noi i-a sucit mintile lui Enrique.

Cand vad insa un titlu de genul: Pedeapsa cu moartea, ceruta de romani, nu pot sa nu ma opresc pentru a ma lamuri ce mi-a venit sa cer pedeapsa cu moartea si mai ales, pe cine am de gand sa omor.
Articolul cu titlu de mai sus l-am gasit intr-o editie locala a unui cotidian central, editie locala ce se distribuie gratis, da’ si gratuit, celor care doresc sa afle ce se mai intampla in urbea lor.

Dupa o scurta prezentare a cauzei determinante pentru hotararea mea de a cere aplicarea pedepsei cu moartea, respectiv « Crimele petrecute in ultimul timp au ingrozit opinia publica », si o scurta paralela la legea talionului, asta ca sa vada cititorul ca articolul este documentat si jurnalistul beneficieaza de o cultura generala bogata, suntem pusi in fata unor date concrete :

Dintre cele aproximativ 20 de persoane intervievate, 17 s-au pronuntat pentru reintroducerea pedepsei capitale !!!!

Dupa ce renunti la a incerca sa intelegi cum un numar de 20 de respondenti poate fi aproximativ, ramane uluirea cauzata de dimensiunile colosale ale studiului sociologic realizat… chiar de catre publicatie. Veleitatile justitiare ale concetatenilor mei (nu mai folosesc persoana intai deoarece intre timp se face precizarea ca alegerea apartine majoritatii romanilor, nefiind deci unanima) sunt completate de unele legiuitoare. Aflam astfel de la unul dintre respondenti, procent insemnat raportat la numarul total de participanti, infractiunile pentru care s-ar justifica o astfel de masura, respectiv omorurile savarsite cu premeditare si violurile asupra copiilor si batranilor. Te intrebi de ce doar cele savarasite asupra minorilor si batranilor ? Ei bine, procentul insemnat iti si raspunde : « … Pentru cei care violeaza fete tinere nu, pentru ca de multe ori acestea si-o cauta cu lumanarea ». Violatori (vorbesc cu cei de la categoria « fete tinere ce o cauta cu lumanarea »), nu disperati si hai cu dezincriminarea.

Implicarea participantilor la acest studiu istoric, este una totala. Astfel, un alt procent semnificativ, respectiv un respondent, ne da si modalitatile in care ar trebui pusa in practica pedeapsa capitala : « Ar trebui otravit cu o substanta care sa-i produca moartea lent, sa se chinuie ». Genial… si neasteptat in acelasi timp. Ai spune ca dupa doua zeci de ani in care nu am avut parte de o astfel de pedeapsa in Romania, cu greu ai fi gasit specialisti care sa fie la curent cu ultimele tendinte in domeniu. Din fericire procentul mi-a dat o palma pe deplin meritata.

Nu imi permit sa contest rezultatele studiului realizat de onorabilul ziar si nici parerile participantilor, deoarece eu nu judec ceea ce nu inteleg, as fi fost insa curios sa aflu cati dintre cei care au raspuns la intrebarea privind pedeapsa capitala au o persoana draga care a fost condamnata pentru crima cu premeditare sau viol (evident comis asupra unei alte persoane decat o fata tanara ce o cauta cu lumanarea).

Nu am moarte cu tine nimic

Dar ce-ai face tu si cum ai trai
De-ai avea mama si-ar muri
Ce-ai face tu si cum ar fi
De-ai avea copii si-ar muri ?

Grigore Vieru, Nu am moarte cu tine nimic

sursa foto