Objects in the mirror are closer than they appear
Un avertisment pe care îl cunosc mai toţi şoferii, necesar datorită unui fenomen explicat prin convexitatea oglinzilor folosite la maşini, caracteristică ce face ca obiectele observate în oglindă să apară mai mici, deci mai depărtate. De la împărăteasa ce domnea în timpurile Albei ca Zăpada şi până în zilele noastre oglinda a “minţit” mulţi oameni, lăsându-le impresia că sunt mai buni, mai frumoşi sau mai deştepţi decât sunt de fapt, fără ca motivul să fie găsit în manualul de fizică din clasa a IX-a. Sigur, există şi cealaltă variantă, cea în care nu se vede în oglindă decât urâţenie, prostie şi eşec, însă aceştia nu intră în discuţie aici, îi lăsăm pe cei care şi-au setat ţeluri personale pe baza poveştilor de la Hollywood, să-şi rezolve probemele asemeni idolilor proprii.
Am cunoscut şi cunosc oameni cu o părere foarte deformată despre persoana proprie. Oameni care nu se pot vedea altfel decât frumoşi, deştepţi şi de succes; ce-o mai fi însemnând şi succesul în vremurile astea. Sunt şi oamenii cei mai uşor de manipulat din câţi cunosc. Oameni care nu sunt în stare să observe evidenţe la fel de mari ca Alpii, dar care se simt atacaţi de cea mai mică urmă de reproş ce ar putea-o intui la cineva.
Într-un mod oarecum paradoxal, sunt şi oamenii pe care aş paria că vor avea succes în viaţă. Şi mă refer la succesul definit de normele actuale ale societăţii româneşti. Bani, faimă, recunoaştere publică, sunt câteva dintre dezideratele a căror atingere le este rezervată celor mai puţin merituoşi. Şi nu pentru că asistăm la o răsturnare a valorilor, cum s-a tot încercat a fi explicate multe în ultimii ani, ci pentru că trăim vremuri în care tupeul este suficient pentru a face dovada valorii.
Este suficient să fii băgăreţ, să urli, să conteşti orice, să lauzi orice şi, mai ales, să te poţi vinde. Trăim timpuri în care să aştepţi o recunoaştere sinceră din partea altora este pierdere de vreme. A devenit mult mai eficient să spui singur, de mii de ori dacă e nevoie, că eşti cel mai bun, decât să o spună alţii atunci când e cazul.
Există o singură problemă: ce vor face grozavii acestei lumi, atunci când restul se vor prinde că este suficient să te premiezi singur pentru a fi pe primul loc? Ce vor face când toate oglinzile personale vor avea, din fabricaţie, o uşoară concavitate, atât cât să se vadă fiecare puţin mai mare decât este? Poate că soluţia stă tot într-un avertisment imprimat undeva pe oglindă: calităţile din oglindă sunt mai mici decât par!
Alte texte
4 Responses to “Objects in the mirror are closer than they appear”
Leave a Reply



Glass and Iron on January 23rd, 2012
Am cunoscut si oameni care se “vedeau” mai mici decat erau in realitate. Supra aprecierea si subaprecierea sunt la fel de nocive. Unii cauta o oglinda in care sa se vada si sa inteleaga cat de mari sau de mici sunt, sa inteleaga adevarata lor valoare. Si ce pot sa faca daca in societate sunt atat de multe oglinzi de balci ? Sa te uiti in tine ? Este o solutie, dar oglinzile de balci nu deformeaza numai “pe-afara” ci si pe dinauntru. Se uita in sine si … ce sa vada ?
Oglinzi de balci … astea nu atentioneaza niciodata.
Si atunci te uiti in cartile adevarate, in muzica adevarata. Si incerci sa intelegi pentru ca fiul tau sau fiica ta sa primeasca mostenire o oglinda curata si dreapta.
Ce vor face “grozavii” ? Vor inversa valorile cumva pentru ca tot ei sa fie “cu moţ” …
Ha ! Ma doare-n cot de ei !
boghi on January 24th, 2012
“Si atunci te uiti in cartile adevarate, in muzica adevarata. Si incerci sa intelegi pentru ca fiul tau sau fiica ta sa primeasca mostenire o oglinda curata si dreapta.” – tare frumos ai zis
richie on January 27th, 2012
Bun articol. Foarte misto si inspirata paralela. Sunt invidios.
Legat de solutia “cartilor adevarate” adica recursul la arta si cultura inalta ca mijloc de educare e o singura problema: identificarea lor. Iar asta implica existenta unor critici care sa vada prin spoiala noului cliseele si goliciunea si a unor “profesori” pastratori ai cunostintelor originare si originale care pot insemna adevarul.
Nu stiu cati si daca mai exista in tara dar e sigur faptul ca devin tot mai putin vizibili.
boghi on January 27th, 2012
@richie: eu m-am dus cu gandul la cartile deja recunoscute ca fiind valoroase.