Vine o vreme
Şi când vine… te apucă. Îţi dai seama că vremea trece mult mai repede decât trecea cândva, că ai fi putut face mai multe, că ai fi putut să ştii mai multe. Dar nu, ai ales să bei cafea două ore pe zi şi să meditezi asupra lipsei de profesionalism cu care a fost zugrăvit tavanul. Şi atunci te deştepţi şi-ţi zici că asta se va schimba, că a venit momentul să investeşti în tine.
Stau şi mă gândesc cât timp aveam în perioada liceului sau a facultăţii, cât de bine ar fi fost să mă prind singur sau să-mi fi dat cineva una după cap, să petrec măcar jumătate din timpul ăla învăţând o limbă străină. Sau făcând altceva cu care să rămân peste timp.
În sfârşit, acum, când petrec opt ore pe zi la birou, a venit momentul în care îmi pun problema că trebuie să fac ceva cu timpul meu. Acum un an mi-am propus să mă înscriu la cursuri de franceză. Am amânat de patru ori înscrierea, din varii motive. Dacă nu aş fi făcut-o, azi eram deja la un nivel decent. Aşa că anul ăsta m-am înscris, pentru ca la anul să nu-mi pară rău după încă un an de amânări.
Tot în perioada asta m-am trezit că citesc istorie. Istoria românilor. În şcoală nici nu-mi puneam problema să-mi bat capul cu aşa ceva, acum o fac benevol pentru a-mi acoperi carenţele din cultura generală. La fel cu geografia sau anatomia, materii din care ar fi trebuit să rămânem cu informaţii de bază. Eu, unul, sincer, nu am rămas. La fel cu gramatica, fac în continuare foarte multe greşeli, deşi ultimii ani de scris aici au mai redus din ele.
Timpul se rostogoleşte oricum, depinde de noi dacă adunăm informaţii utile şi amintiri frumoase sau kilograme de grăsime de la kfc. Şi cuprins de uşoare regrete şi puţină groaza că mă întorc după mult timp la şcoală (oarecum), vă las cu o povaţă a unui profesor de-al meu din facultate, care spunea ceva de genul: învăţaţi, căci informaţia dobândită astfel este printre puţinele lucruri pe care nu vi le poate lua nimeni. Nu-i chiar original, poate nici 100% adevărat, dar are sens, nu?
Alte texte
9 Responses to “Vine o vreme”
Leave a Reply
Anda on January 17th, 2012
si eu vreau sa merg la franceza… ce cursuri faci tu? la ceva centru, sau in particular?
boghi on January 17th, 2012
la centrul cultural francez. vezi ca mai sunt una, doua zile pentru inscrieri la incepatori. se face martea si joia de la 6:15 la 9 seara sau ceva mai intensiv sambata si duminica.
Rontziki on January 17th, 2012
Vine-o vreme, vine-o vamă…şi da, şi eu mă gândesc la câte aş fi putut face şi n-am făcut…
Uneori, îmi pare rău, dar de cele mai multe ori, nu, pentru că m-am resemnat la a nu fi fost genul chiar conştiincios, deşi aşa lăsam impresia prin şcoală, şi mă bucur că am avut o adolescenţă şi o (primă) tinereţe faine
Pentru că şi pe mine mă apucă…şi-mi spun: dacă nu acum, atunci când, am dat şi eu în damblaua cursurilor şi a recuperărilor, ca să zic aşa.
E drept, nu sunt aşa respectabile ca cele de care povesteşti tu, deşi am mari carenţe la materiile pe care le-ai pomenit, ci sunt dintre acelea care ar fi fost la categoria “opţionale” sau “activităţi de timp liber” de care am fost privată, că deh, în orăşelul în care am crescut nu existau prea multe opţiuni şi în vremurile copilăriei mele nu apăruse moda de acum de a da copiii pe la toate felurile de cursuri şi activităţi…aşa că recuperez şi eu pe unde pot
bloodie on January 17th, 2012
Uite, eu am reușit să ajung de la o franceză decentă să nu mai pot lega două vorbe. Au trecut ani de când n-am mai conversat. Propun ca de acum, la blogmeet, să vorbești cu mine numai în franceză
O luăm pe Anda și facem un colț francofon 
)
Rontziki on January 18th, 2012
Ehe, şi ce franceză ştiam…noroc cu muzica şi filmele că încă mai înţeleg, dar de vorbit…nu îndrăznesc
) Mai nimeresc să scriu, baza a rămas, dar vocabularul mi-e varză 
)
)
Mi-am luat curând nişte cărţi pe care-mi doresc mult să le citesc şi voi recupera, aşa că puteţi conta pe mine
boghi on January 18th, 2012
@bloodie ok pentru mine, dar va previn ca vocabularul meu se rezuma la vreo zece cuvinte, in astea intrand si marcile de masini frantuzesti
@rontziki, sa stii ca la urmatoarea vizita in Bucuresti te invit la o cafea, sa vad daca le-ai si citit sau doar ai dat banii aiurea pe ele
Rontziki on January 18th, 2012
Aşa să faci, mai ales că verificarea e o formă de motivare pentru mine
) şi vorbim en francais 
brightie on January 18th, 2012
am vazut intr-un film faza asta cu ‘singurul lucru pe care nu ti-l poate lua nimeni’
eu am alergie la termenul autodidact. nu stiu de ce. ma irita. ma enerveaza. refuz din start orice volum de auto-educare.
cu limbile straine e altceva. m-as apuca si eu daca mi-as putea ucide comoditatea.
poate e ok sa n-o fac. si la naiba, sa nu ma mai simt vinovata ca n-o fac.
boghi on January 19th, 2012
autodidact n-am fost neam, motiv pentru care mă şi duc să învăţ franceza la nişte oameni care ştiu ce şi cum, cât despre celelalte, câtă vreme asimilezi doar să faci o brumă de cultură generală, cred că merge şi fără să te mediteze nişte academicieni